Care forţă pribegită Apa mării o agită? (vântul) Ce zboară pe sus Şi nu-l vezi? (vântul)
Cine trece pe la poartă, Şi câinii nu îl latră? (vântul)
Ea este bună la toate, Ne dă carne, ne dă lapte, Iar viţei mititei Se numesc copiii ei. (vaca)
Este mare, coarne are, Hrănită bine e-n stare Să-ţi dea lapte şi smântână, Brânză proaspătă şi bună. (vaca)
Trei surori, poţi să zici Una mare, două mici Vin în fiecare an Şi pun lacăt la ghiozdan. (vacanţele)
Cin’ se zbate zi şi noapte De stânci veşnic se izbeşte Şi deloc nu oboseşte? (valul)
Care casă plutitoare Peste mări e călătoare? (vaporul)
Şi pe fluvii şi pe mare Duce lumea în spinare! (vaporul)
Am o babă înfoiată Cu o sută de cojoace (Verzi şi albe) îmbrăcată. (varza)
Şade mândra-ntr-un picior, Lăudându-se oricui - Că ea poartă-n al ei spate Cămăşi albe şi verzui! (varza)
Trupul, capul mi-e totuna, P-un picior stau totdeauna; Cămăşi am nenumărate Şi le port toate-mbrăcate. (varza)
O fetiţă Cu cofiţă, Ea poate mereu să ţină Flori aduse din grădină! (vaza de flori)
Viaţă n-are, braţe n-are Ţine florile-n păstrare! (vaza de flori)
O sportivă cu renume Umblă-n pomi după alune. (veveriţa)
Ronţăie nuci şi alune Sare graţioasă Coada-i e stufoasă – De-o ghiceşti, îndată spune! (veveriţa)
Ţuş ghiduş, coadă roşcată Peste cetini aruncată. (veveriţa)
Cine cu cât devine mai lungă Se face tot mai scurtă? (viaţa)
De ce-o lungeşti, De ce mai scur tă-o faci. (viaţa)
Moşuleţul cel voinic Se-nfăşoară-n borangic! (viermele de mătase)
Pare-albină, dar nu prea, Fiindcă-i leneşă şi rea! (viespea)
La mesele cele alese Nu lipsesc, Şi fac poznele adese Celor ce mă prisosesc. (vinul)
În pădure naşte, În pădure creşte, Vine acasă şi cântă. (vioara)
Urlu şi mă învârtesc Pe drumeţi îi îngrozesc. (viscolul) Ce se leagă cu gura Şi nu se dezleagă cu mâna? (vorba)
Dacă-i dulce, mult aduce, Dacă-i rea, fug toţi de ea. (vorba)
Lacomă, gălăgioasă Ţopăie pe lângă casă! (vrabia)
Fuge fără de picioare De n-o prinzi Nici de-a călare. (vremea)
Ce movilă e grozavă, Că aruncă-n ceruri lavă? (vulcanul)
Are-o coadă înfoiată, Hoaţă este şi şireată Dar e vai de coada ei Când dă peste ea grivei. (vulpea)
Coada ei este stufoasă Dar de găini nu se lasă. (vulpea)
Cumetriţa cea şireată Vine-adesea prin vecini Şi-amatoare se arată Ca să cumpere găini. (vulpea)
Roşcovana cea isteaţă Umblă pe la cotineaţă. (vulpea)
Roşioară şi codată, Umblă noaptea prin poiată Şi la noi, şi la vecini, Ca să cumpere găini. De plătit nu le plăteşte, Dar pe loc le jumuleşte. Cum o cheamă? (vulpea)
|