Lebăda şi Bucătarul - Jean de la Fontaine
Scris de Cristina Vuşcan
Duminică, 10 Octombrie 2010 09:26
|
|
|
|
Într-o ogradă plină de păsări, la conacul Din preajma unui mândru castel, trăiau Gânsacul Şi Lebăda, în vraja şi-n liniştea naturii; Ea, pentru frumuseţe; el, hărăzit fripturii. În şanţurile pline cu apă străvezie, Plonjau, pluteau alene, zburdau cu voioşie... Dar Bucătarul Curţii de băutură-ncins, Crezând că e Gânsacul, chiar Lebăda a prins Şi îi făcea, nătângul, pe loc de petrecanie, De nu cânta de spaimă sărmana orătanie Un cântec minunat, cu vrajă stranie. Surprins de cântul minunat, Văzu atunci că s-a-nşelat. ”Sunt un neghiob! îşi zise beţivul. Mai e vorbă?... Ar fi păcat să facem din cântăreaţă ciorbă... Nicicând - ferească sfântul! - n-am să-i retez gâtlejul, Aşa, doar pentru saţiul nemernicului pântec, Când ştiu, acum, prea bine că pot să-i dau prilejul Să şi-l păstreze teafăr, pentru cântec."
Adesea, întâmplarea în greu impas ne duce, Dar vorba dulce - zice zicala - mult aduce.
|