Calul ?i maimu?a - Costache V. Carp
Scris de Cristina Vu?can
Sâmbătă, 16 Octombrie 2010 09:03
|
|
|
|
O maimu?? ostenit?, încet la deal se suia; Un cal vizavi la vale repede se cobora. - Ce noroc - zice maimu?a - stai, te rog, ni?el pe loc; Te v?d june, f?cut bine, vioi, ager, plin de foc. Vezi cât sunt de obosit?, am c?zut acum de tot... Ia-m?, te rog, în spinare, c?ci î?i jur c? nu mai pot! - Unde mergi? întreab? calul. - Merg în sus, iubitul meu. - ?i eu merg în jos, la vale; a?adar cum s? te ieu? Dac? am avea o cale, bucuros eu te-a? lua. Adio, drag? maimu??, te rog nu te sup?ra. - ?tii ce? Merg ?i eu la vale, mi-am schimbat planul acum, Mai bine m? duc oriunde, decât s? r?mân în drum. - Atunci s?i iute pe mine, c?ci n-am timp de a?teptat. - Iat?-m?-s, zice maimu?a. Dar abie s-au a?ezat; Abie pe frâu au pus laba: - Stânga-nprejur! strig? ea. Mar? la deal spre casa mea! - Cum! Dar eu m? duc la vale, mi se pare c? ?i-am spus, Zice calul f?r? voie, ridicând capul în sus. - Ce mi-ai spus nu mai ?in minte: a?a este cheful meu, Iat? frâul, iat? biciul, mergi acum unde-?i zic eu. S?-?i fie de lec?iune, cal nebun ?i dobitoc, Ce folos c? ai cap mare, dac? n-ai creieri deloc!
Mul?i creduli î?i pun ei în?i?i sub frâu capetele lor; Nu uita?i c? libertatea este cel mai pre?ios odor!
|