Am un bou: Cu capul sparge, Cu coada drege. (acul) Ce-i subţire,subţirel Şi trage aţa după el? (acul)
Cine are o singură ureche Dar nici cu aceea nu aude? (acul)
Cine are ureche, fără pereche, Dar cu ea n-aude Şi-i place să umble? (acul)
Foaie verde de-un scaiete, Eu sunt cam într-o ureche, Dar sunt harnic, muncitor, Tuturor folositor. (acul)
Luciul luceşte, Luciul străluceşte, La gard mereu împleteşte. (acul)
Luciu, lucior, Îi pun coadă de fuior. (acul)
Mic, mititel Îngrădeşte frumuşel. (acul)
Mititelu-ntr-o ureche Face nouă haina veche. (acul)
Subţire şi mititel Îngrădeşte frumuşel. (acul)
Urechi are, dar n-aude, E micuţ şi tot împunge. (acul)
Este meşter iscusit, Dar lucrează priponit. Dacă nu îl legi cu aţă, Nu se mişcă, n-are viaţă. (acul cu aţă)
Petale de flori micuţe, Aşezate-n cutiuţe, Să putem picta cu ele Oameni, case, floricele. (acuarelele)
Când nu este semafor Strada poţi s-o treci uşor El maşinile le-opreşte Doar să treci...şi le porneşte... (agentul de circulaţie)
Pisc de gheaţă plutitor, În mările polilor! (aisbergul)
Are-un ac micuţ şi fin, Zboară lin din floare-n floare, Acul este cu venin Iar polenu-i pe picioare. (albina)
Din flori picuri de dulceaţă Strânge dis-de-dimineaţă. (albina)
Ghiceşte: care gospodină Strânge pentru cină Zahăr din grădină? (albina)
Hărnicuţă gospodină Strânge miere din grădină. (albina)
Harnică, draga, Înconjură dumbrava. (albina)
Harnică şi aprigă, Are-n gură numai miere, Iar în coadă ţepi şi fiere. (albina)
Inspectează floricele Şi strânge nectar din ele! (albina)
La cap limbă cu miere, La coadă limbă cu venin. (albina)
Douăzeci de fr umoşi, Patruzeci de voinici, Şaizeci de înţelepţi, Optzeci de nebuni. (anii vieţii)
Cu flori şi cu soare, Cu ploi, cu ninsoare, Trec toate pe rând, Pletele albind. (anotimpurile, anii)
Sunt surori, chiar gemene, Dar nu vor să semene Între ele nicidecum Se stropesc cu alt parfum, Hainele nu sunt la fel, Au la deget alt inel. Una-şi pune haină verde, Alta haina-ncet şi-o pierde; Una - haină colorată Alta - alb imaculată Una-i caldă; alta-i rece Nimeni nu le întrece Una păsările aduce Alta - păsările alungă Una ni se pare dulce Alta ni se pare lungă. (anotimpurile)
Nu-i ureche, dar aude; Nu e ochi şi vede multe; Orice veste ea primeşte Îndată o povesteşte. (antena de radio şi televiziune)
Am un pom. Deşi e mare, Numai patru ramuri are: Una florile-nf loreşte, Alta fructele rodeşte, Alta frunza-ngălbeneşte, Alta prinde strai de-argint să ţeasă. (anul cu cele 4 anotimpuri)
Ochi de cer oglindit, Ferit, în turn adânc adăpostit, De toată lumea folosit. (apa din fântână)
Oglinda cerului În adăpostul pămîntului. (apa în fântână)
Deşi are numai un ochi, Vede perfect Şi ţine minte tot. Cine-i, aţi aflat? (aparatul de fotografiat)
Într-un pomişor Arde-un focuşor! (ardeiul iute)
Roşu ca focu’ Iute ca dracu’. (ardeiul iute)
Animal cu capu-n jos Şi este foarte ţepos De vrei să-l ridici de jos. (ariciul) Are zeci de ace groase Dar nu ţese nici nu coase. (ariciul)
Cine trece-ncet pe uliţi Înarmat cu mii de suliţi? (ariciul)
Cui îi place să se-mbrace În cojoc cu mii de ace? (ariciul)
Din grădina lui Mihai, De sub tufe de urzici A ieşit un ghem de scai Ca să caute furnici. Ce să fie oare, ghici? (ariciul)
Pleacă moşu-ncet la vie Cu scai mulţi pe pălărie! (ariciul)
Trece paşa pe uliţe Cu trei mii de suliţe. (ariciul) Sunt rotundă sau pătrată Ascut creionul îndată. (ascuţitoarea)
Ce dihanie ciudată, Cu gât lung şi gură mare, A-nghiţit, aşa, deodată, Tot ce-i pulbere-n covoare? (aspiratorul)
Cameră pe groase roate Duce călători în spate! În oraş şi în afară Chiar şi în întreaga ţară! (autobuzul)
Cine zboară fără să zboare? (aviatorii şi pasagerii aparatelor de zbor)
Nici pe apă,nici pe şine Îl ghiceşte orişicine El te-nalţă sus spre soare Şi te duce-n depărtare Ca gândul,ca vântul Ocolind pământul. (avionul)
Un vultur voinic, de fier, Poartă oameni pe sub cer! (avionul)
|