Vine fuga pe cărare Culegând la pietrişoare. (găina) Legată de nas cu sfoară, Ea-n adânc goală coboară, Iar când iese la lumină, Atunci e cu apă plină! (găleata fântânii)
Ce fuge mai repede decât toate? (gândul)
Ce-i nevăzut, De alţii neştiut, Când îi dai drumul, Înconjoară pămîntul? (gândul)
Ce trece prin perete, Şi nu-l sparge? (gândul)
Cine zboară cel mai repede, Oricât de departe Şi-ntr-o clipă se întoarce? (gândul)
Cine zboară fără umbră Şi se-ntoarce fără zgomot? (gândul)
Jupâneasa durdulie Cu rochiţa cenuşie Lucrată din pene lucii, Caută pe lac papucii. (gâsca)
Atunci când sunt în ogradă Ga, ga, ga se iau la sfadă Iar când sunt pe lângă lac Baie întruna fac. (gâştele)
O leliţă certăreaţă Multe cântece învaţă. Ea vorbeşte limbi vreo nouă Şi-umblă veşnic după ouă! (gaiţa)
Ce creşte în pădure Şi-apoi se prinde-n horă în jurul casei? (gardul de lemn)
În pădure născui, În pădure crescui, Acasă când m-au adus Slujitor casei m-au pus. (gardul)
Lumina prin ce trece Şi nu se opreşte? (geamul)
Nu-i vulcan, să ţineţi minte, Dar azvârle apă fierbinte! (gheizerul)
Îl ţii de coadă, Dar el tot fuge de-a dura. (ghemul)
Am două surori Legate cu sfori, Când noaptea s-a lăsat Se bagă sub pat. (ghetele)
O faci, o desfaci, Din om în om trece Şi lumea petrece. (ghicitoarea) Ou de lemn (nu-i nucă) Aşezat în cupă, De-l pui la rodit Naşte un voinic, Cu plete în vânt, Vesel fremătând. (ghinda)
Clopoţel mititel Cine sună lin din el? Nimeni! Nimeni! Numai vântul, Clătinându-l, legănându-l, Dă de veste-n toată ţara Că soseşte primăvara. (ghiocelul)
Clopoţel Mititel, Scoate capul din zăpadă, Primăvara să o vadă. (ghiocelul)
Sunt micuţ Şi frumuşel Din zăpadă Ies niţel; Alb sunt cu Codiţa verde, Bucuros Cine mă vede. (ghiocelul)
Voinicel cu haină albă Iese primul din zăpadă. (ghiocelul)
Voinicul cu haină albă Scoate capul din zăpadă. (ghiocelul)
Eu merg cu şcolarul Şi îi port Abecedarul. (ghiozdanul)
Animal cu trup tărcat Şi cu gât nemăsurat! (girafa) Are gâtul foarte-nalt Şi picioarele cam lungi Dacă vrei să-i dai o floare E cam greu la ea s-ajungi. (girafa)
Care minge colorată Toată lumea ne-o arată? (globul pământesc)
Printre mulţi stejari e unul Gros şi multisecular, Îl iubim precum străbunii Şi-l numim cu drag... (gorunul)
Ce-i mândru la sat Şi bun la mâncat? (grâul)
După deal, dintr-un tezaur Au ţâşnit săgeţi de aur. (grâul)
Nu-i canar şi nici scatiu, Cu veşmântul auriu! (grangurul)
Arici mare şi zbârlit, Pe ogoare tăvălit! (grapa)
Cenuşiu, cu alb stropit Artist foarte iscusit! (graurul)
Deşi-i slabă, nu se-ndoaie Şi cu dinţii strânge paie! (grebla)
Cine cântă toată vara Prin fâneţe cu ghitara? (greierele)
Zi şi noapte prin fâneţi, Auzi mii de cântăreţi. (greierii)
Strugure nu-s, nici piatră nu-s, Însă cad din nori, de sus; Florile eu nimicesc La căldură mă topesc. (grindina)
De-ai greşit, ia seama bine, Foloseşte-mă pe mine! Foaia albă va rămâne Ai grijă să scrii mai bine. (guma de şters sau radiera)
Nu e şoarec nici orbete, Roade pete pe caiete. Ar fi bine şi frumos Să nu-i dăm nimic de ros. (guma de şters sau radiera)
Am o râşnicioară Toată ziua râşneşte Şi noaptea se odihneşte. (gura)
Unul numai cuvântează, Doi se uită şi veghează, Iar alţi doi, care-au rămas, Stau şi-ascultă fără glas. (gura, ochii şi urechile)
Pepenaşul cu gurgui E-mbrăcat cu puf de pui! (gutuia)
|